"La portile nebuniei,la marginea lumii
Imi voi indeplini visele" spunea privindu-l bolnav.
Si ea bea acum din sangele lui,rosu
Ii bea trupul lichid de sticla
Il stoarce de fiinta
Si ii sfarteca viata,aruncandu-i sufletu`
Din sicriele fiintelor ies monstrii
El arde cat o mie de stele
Culcat in iarba verde
Priveste cum sunt aruncate zaruri
Zaruri in destine,destine in cioburi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu