Oare...exista dragoste?
...O dragoste care sa treaca peste tot...peste toate prejudecatile lumii,peste toate lucrurile...peste viata?
....
-Tu crezi?
-Nu.
-De de ce ti-e teama?
-Nu vreau sa ma ratacesc.
-Unde?
-M-as pierde in lumea ei...e mult prea complexa.
-Crezi?
-Are multa imaginatie,iubeste prea mult,crede in viata,eu nu!
-O iubesti?
-Doar uneori...cand imi povesteste lumea ei...cand imi canta sentimente,cand viseaza cuvinte...doar atunci.
-Si daca pleaca?
-O sa opresc timpul pana va pierde seva feminitatii si culorile imaginatiei.
-Si dupa aceea?
-Ii voi da drumul,ea trebuie sa zboare.
-Da...te iubeste.
-Nu mi-a zis!
-Crede c-ai sa o respingi.
-N-as putea...decat fizic.Dar,sufletul meu va fi mereu langa ea.
-Poate are nevoie sa-i spui asta...
-Nu inca...trebuie sa mai astepte,nu sunt pregatit!
-Da...cand vei fi!
-Poate...la trecerea dintre granite voi avea curajul,inainte sa plec in visul etern.
-Si daca va veni dupa tine?
-Nu.Iubeste prea mult viata.
-Asculta-ma,spuneiii!
-Constiinta nesuferita...da-mi drumul,vreau sa plec inapoi in lumea mea linistita...cu frica si temerile mele,cu sentimentele mele ascunse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu