Lumina zilei se taraste
De-alungul strazii
Pasii nostri se pierd undeva departe
Amintind de simfonia ochilor tai.
Vad soarele
Si pot atinge ploaia
Aud vantul strigandu-ti numele
Simtind iubirea ce ma mangaia.
Iti simt parfumul pielii
In vise topite de trecerea clipelor
Sunt patata de refrenul cantecului
De la intersectia soaptelor
Luminile se sting usor
Gust fiecare picatura din tine
Lasa-ma sa-ti arat cat mi-a fost de dor
Musca putin din iubirea nesatula,din mine.
Razele diminetii vreau sa le vad
Jucandu-se pe pielea ta
Lasa-ma sa ma pierd
In buzele tale ce-mi cersesc mangaierea.
Cand soarele se v-a-neca din nou
In oceanul noptii fara luna
Bucura-te de trupul meu
Lasa-ma sa te sarut,nu-ti fie teama.
As adormi in interiorul tau
Cu inima ta odihnindu-ma acolo asa...
Fara a ma mai scula,oricat de greu
Imi va fi dupa aceea,fara atingerea ta.
Si nimeni nu te cunoaste
Asa cum te cunosc eu
Si lumea nu ne poate intelege
Dar eu simt cum cresc in mainile tale.
Cand ma uit in ochii tai
Nesatul mi se pare modul
In care ii iubesc pe ei
Oh!Ce pot face?Plang la gandul
Ca iubirea mea e vesnic nesatula.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu