sâmbătă, 29 august 2009

Doarme o libelula.


Valurile albastre din tabloul vechi ma rascolesc
Rascolesc in mine.
In trupul meu.Poate si in suflet.

Daca acum gresesc,cand spun ca "te mai iubesc"
I-a cutitul,si infinge-mi-l in suflet,omoara 21 de grame vise.
Nu-i o crima.Daca nu ma iubesti,lasa-ma sa mor lent
Lasa ranile de pe piept.Lasa-le pe cele din suflet
Si pleaca.Dar revino mereu.Revino in amintiriile mele,incet.
Revino oriunde as fi,
Revino chiar de moarta-as fi.
Revino si nu ma lasa
Nu ma lasa sa mor decat in prezenta ta.

Infinge ace prin toate iluziile.
Priveste libelulele-nsirate
Cum dorm,pe tarmul pipetului meu.
Priveste-le cum se arunca in vise,cum beau
Sentimentele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu