Trei,doi,unu:Liniste!
Timpul nu este decat focul in care ne ardem existenta...daca vrei sa pastrezi ceva din cenusa pentru eternitate,priveste putin pictura abstracta a divinitatii,Dumnezeu e dincolo.
"Este 26 martie,pasii iubirii se pierd in ceata ratiunii.Vreau ceva logic,macabru si sublim:liniste!Cate trei,patru clipe fug sub ochii eternitatii.Dar oare ce e cu adevarat etern?
O fi bine in rai,dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo.Uneori cand ma gandesc la Dumnezeu,sfarsitul pare mai dulce.Uneori,ma gandesc de zece ori pe secunda la cele cateva clipe care le-as putea petrece in eternitatea linistii,ea e vesnica cand tu esti singur.E amiaza,pe pamant nu pot gasi linistea,sunt prea multe aripi,zgomotul lor zdrobeste faramele de meditatie in sunete tacute.Cu cat ma inalt mai mult spre ceva bun pentru lume asta,cu atat par mai mica in ochii celor ce nu pot sa zboare.9,8,7 stop! M-am plictisit de zgomotul tacut,vreau sa ma izbesc de norii melancoliei,ei ma inteleg,si plang atunci cand eu am nevoie de ploaie.Imi e greu sa traiesc printre oameni pentru ca imi e greu sa tac!
Oare in cer e liniste?Atatia ingeri...Linistea exista doar inauntru,poate in seva stelelor ce pier,in lumea oamenilor ce plang,in sufletele ce se pierd in Univers...
Cum poti gasi linistea?Daca as stii raspunsul..as fi al doilea cel mai bogat om din Univers dupa Dumnezeu dar...nu stiu!Insa,poate cei care n-au nevoie sa caute dincolo de stele o cauza pentru care sa piara si pentru care sa se jertfeasca,stiu!
Eu sunt pierduta,oamenii sunt pierduti,destinati sa fim vesnic spectatori la acest spectacol zgomotos:viata!
Inca o data,trei,doi,unu:in sfarsit e liniste.Vad zgomotul,aud imaginile.Artistii vietii pleaca,nimeni nu vrea cu adevarat sa traiasca.Cand stelele cad,oamenii viseaza lumina,cand incerci sa divortezi de viata te poti imbata cu liniste!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu